Despre boală

Despre boală
Semne și simptome
Istorie
Impactul
Cauzele
Dicționar
Galerie
Despre boală

Boala Dupuytren este o boală care poate afecta mâinile și degetele. Treptat aceasta poate duce la îndoirea unuia sau a mai multor degete către palmă, ceea ce împiedică pacientul să efectueze activitățile zilnice, de exemplu să conducă un autovehicul, să se spele sau să strângă mâna cuiva.

Semne și simptome

  Boala Dupuytren este o boală progresivă care afectează țesutul conjunctiv al palmei și al degetelor. Treptat se poate dezvolta în contractura Dupuytren (care este unul din simptomele potențiale ale bolii Dupuytren), când degetul sau degetele afectate se îndoaie către palmă. 1 La aproximativ 25 % de persoanele cu această boală apare contractura Dupuytren. 3,4

 

  Boala Dupuytren începe cu proliferarea celulelor în palma mâinii, ceea ce determină apariția unor noduli mărunți sub piele. Acești noduli sunt benigni (nu sunt cancerigeni) și de obicei nu sunt dureroși. 1​

 

  Dacă boala progresează, se creează colagenul (o proteină naturală care se găsește în diferite țesuturi ale corpului). Din cauza acumulării colagenului pot să apară sub piele „cordoane”. Cordonul se întinde din palmă la degete. Cordonul treptat și definitiv retractează degetul către palmă. Forma de cordon este câteodată observabilă sub piele - când veți încerca să întindeți degetul afectat. Cordonul se retractează și degetul treptat se îndoaie către palmă. Această retractare a degetului este numită contractură și poate reduce capacitatea de mișcare și întindere a degetului. 1

Istorie

1010 - 820 • înaintea erei noastre Cele mai recente săpături în mormântul egiptean Monthernhat au descoperit optsprezece mumii din această perioadă și între acestea și primul caz de boală Dupuytren. 5

1100 – 1300 • În legendele islandeze au fost descrise detaliat câteva moduri de „tratamente miraculoase”. Două dintre aceste cazuri sunt asemănătoare cu simptomele bolii Dupuytren, ceea ce înseamnă că și Vikingii sufereau de această boală. 6

1614 • Prima înregistrare medicală despre boala Dupuytren apare în localitatea elvețiană Basel. Medicul cu numele de Felix Platter a consultat mâna zidarului al cărui degetul mic și inelar au fost îndoite către palma mâinii stângi și descrierea acestei stări a menționat-o în cartea sa. 7

1777 • Domnul Henry Cline Sr, un medic și anatomist britanic în baza autopsiei a două mâini cu contractură și-a dat seama că pentru contractură este responsabilă fascia și nu tendoanele. 7

 

 

 

1822 • Studentul lui Cline Astley Cooper, care similar ca și Cline a practicat și a predat în spitalul Guy și Sf. Thomas din Londra, în Regatul Unit, a scris studiul „Tratamentul luxațiilor și a fracturilor articulațiilor”. În studiu a menționat descrierea detaliată a contracturi Dupuytren și ansamblul tratamentului chirurgical. 8,9

 

1831 • Chirurgul și anatomistul francez baronul Guillaume Dupuytren a disecat mâna pacientului care a suferit de contracturi și la fel ca și Henry Cline a ajuns la concluzia că boala este cauzată de fascia. În data de 12 iunie a tratat pacientul cu fasciotomie deschisă (tăierea pielii și a fasciei). Chiar dacă după unii Cline și Cooper au descoperit cauza bolii, aceasta este denumită după Dupuytren, care susținea că a fost primul care a recunoscut cauza bolii Dupuytren și a găsit modalitatea de tratare a acesteia. 8

 

 

 

 

Impactul

  Prevalența bolii Dupuytren la populația caucaziană se estimează la 3 % până la 6 % și o incidență mai mare a fost observată la pacienții originari din Europa de Nord. 10

 

  Boala Dupuytren este mai frecventă la bărbați decât la femei (de 5 - 15 ori mai mult) și de obicei este mai severă. 2

 

  Unul dintre cei mai importanți factori pentru stabilirea dacă cineva se va îmbolnăvi de această boală este istoricul familiei. Aproape la 70 % din persoanele la care se va dezvolta boala Dupuytren, a avut această boală în istoricul familiei. 11 În ciuda cercetărilor continue cauza exactă a bolii este necunoscută.

 

  Cu toate că boala Dupuytren nu pune în pericol viața, cauzează limitări semnificative. Boala deseori împiedică efectuarea activităților cotidiene, pe care mulți le consideră firești - de exemplu conducerea autovehiculului, spălarea feței, îmbrăcatul sau strângerea mâinii cuiva. 1,2

 

Cauzele

Cauza bolii Dupuytren este încă necunoscută, dar este asociată cu următorii factori:
 

Genetica

Aproape 70 % din persoanele la care se dezvoltă boala Dupuytren au această boală în istoricul familiei.11

 

Diabetul

Există o asociere semnificativă dintre diabet și boala Dupuytren, unde prevalența este între 3 % și 32 %, cu o medie de aproximativ 20 %. 12 Persoanele cu diabet tind să aibă o formă mai ușoară a bolii Dupuytren 4, 12 cu apariția mai rară a contracturilor și mai puțini pacienți au nevoie de tratament chirurgical. 12 La diabetici boala Dupuytren apare la fel de des la bărbați și la femei. 14

 

Alcoolul

Unele studii au demonstrat că un consum ridicat de alcool pe săptămână este asociat cu un risc crescut de boală Dupuytren. 13

 

Epilepsia

Studiile axate pe asocierea dintre boala Dupuytren și epilepsie au demonstrat rezultate variabile, unde la unii a fost demonstrată asocierea dintre epilepsie / medicamentele împotriva crizelor și boala Dupuytren, 7, 13, 15 iar în alte studii această asociere nu a fost demonstrată. 13,16,17

 

Accidentul

Inițial accidentul a fost considerat principala cauză a bolii Dupuytren, atunci când se ocupa de tratamente baronul Dupuytren. Pacienții credeau de multe ori că este cauzată de munca grea sau de accident. Conform mai multor studii prevalența bolii Dupuytren la muncitorii manuali nu diferă în niciun fel de persoanele care nu muncesc manual și nu a fost găsită nicio legătură clară. 2,18

 

 

 

Dicționar

Țesutul - Țesutul corporal este alcătuit din grupuri de celule care au o anumită sarcină, de exemplu protejează corpul de infecție, asigură mișcarea sau stochează grăsimile.

Colagenul - Proteină naturală care se găsește în multe țesuturi ale corpului, cum ar fi tendoanele, ligamentele și pielea, unde asigură rezistența, elasticitatea și flexibilitatea.

Diabetes - Deci diabetul zaharat este o afecțiune cauzată de nivelul înalt al glucozei (zahărului din sânge) în sânge pe termen lung.

Cordon fibros - Când pielea arată ca și cum ar fi trasă din interior.

Apariția scobiturilor - Scobituri mici, însă adânci în piele, care sunt un alt simptom al bolii Dupuytren, sunt cauzate de contracția firelor țesutului conjunctiv.

Anestezie totală - Un fel de anestezie (pierderea sensibilității indusă de medicamente). Se utilizează împotriva durerilor pe parcursul intervenției chirurgicale. Anestezia totală induce pierderea cunoștinței, deci intervenția chirurgicală poate fi efectuată fără durere sau stres.

Anestezic local - Tipul medicamentului împotriva durerii utilizat pe parcursul unor intervenții chirurgicale pentru a amorți zona corpului în care se efectuează intervenția chirurgicală.

Grefă de piele - Pielea sănătoasă se prelevă din altă parte a corpului și se pune pe rana de la mână.

Ligamente - Fâșii rezistente de țesut moale, alb și flexibil.

Anticonvulsive - Anticonvulsivele se folosesc pentru tratarea crizelor la persoanele cu epilepsie.

Fasciectomie - Una din opțiunile de tratament pentru contractura Dupuytrene, când țesutul conjunctiv care cauzează contractura este îndepărtat complet (de obicei în cazul contracturilor avansate sau recurente).

Fasciotomie - Una din posibilitățile de tratare a cotracturii Dupuytren, când țesutul conjunctiv care cauzează această contractură se taie complet, pentru a se reduce tensiunea (de obicei în cazul contracturilor ușoare).

Colagenaza clostridium histolyticum - Tratament neurochirurgical, în care enzimele sunt injectate direct în cordonul fibros care cauzează contractura. Aceste enzime dizolvă colagenul și întrerup cordonul.

Tratament cu radiații - Termen general care se referă la orice fel de energie care se propagă în spațiu, fie ca undă sau ca și particulă. Pe parcursul tratamentului cu radiații mâna afectată se amplasează sub RTG sau sub fascicul de electroni și în locul afectat din palmă se aplică radiațiile. Aceasta se repetă în câteva zile consecutive.

Atela - Mijloc de sprijin din plastic sau lemn care se utilizează pentru imobilizarea degetelor. În cazul contracturii Dupuytren atela poate fi utilizată după tratamentul chirurgical sau nechirurgical ca și ajutor pentru tratarea definitivă a degetului.

Steroide - Tratament pe bază de hormoni sintetici.

Articulații metacarpofalangiene - Articulațiile dintre oasele metacarpiene și primele articulații ale degetelor.

Galerie
Restricții cu contractura Dupuytren
Pacient 1
Pacient 2

Zdroje

  1. Townley WA et al. BMJ. 2006;332:397-400
  2. Bayat A and McGrouther DA. Ann R Coll Surg Engl. 2006; 88:3-8
  3. Gudmundsen KG et al. J Clin Epidemiol. 2000;291-296
  4. Crean SM et al. J Hand Surg 2011;36E(5) 396–407
  5. Garcia-Guixé E, Fontaine V, Baxarias J, et al. Estudio antropológico, paleopatológico y radiológico de las momias localizadas en el almacen número 4 de la casa americana (el Asasif, Luxor, Egypt): proyecto monthemhat 2009. Available from: www.hottopos.com/rih20/garciaguixe.pdf Last accessed  04.09.14
  6. Flatt AE. BUMC PROCEEDINGS 2001; 14: 378-84
  7. Thurson A. J Bone Joint Surg 2003;85-B:469-77
  8. Thurston A. Dupuytren's disease or Cooper's contracture?: Kenneth Fitzpatrick Russell Memorial Lecture. ANZJ Surg 2003; 73(7): 529-35 
  9. Wilbrand, S. 2002. Dupuytren's contracture – features and consequences. Ada Universitatis Upsaliensis. Comprehensive Summaries of Uppsala Dissertations from the Faculty of Medicine 1130. 53 pp. Uppsala. ISBN 91-554-5262-0.
  10. Leclerq C(2000): Epidemiology. In Tubiana R, Leclerq C, Hurst LC. Dupuytren´s disease 53-58. Informa healthcare.
  11. Ling RS. J bone Joint Surg Br 1963;45:709-18
  12. Noble J, et al. J Bone Joint Surg 1984; 66: 322-5
  13. Hart MG and Hooper G. Postgrad Med J 2005; 81: 425-428
  14. Arkkila PE, et al. J Reumato. 1997; 24: 153-9
  15. Lund M. Acta Psychiatry Neuro/1941; 16: 465-92
  16. Geoghegan JM, et al. J Hand Surg Br 2004; 29: 423-6
  17. Arafa M, et al. J Hand Surg Br 1992; 17: 221-4
  18. Trojian TH and Chu SM. Am Fam Physician 2007; 76: 86-9
  19. Rayan GM. J Bone Joint Surg 2007; 89: 189-198
  20. Armstrong et al. J Bone Joint Surg [Br] 2000;82-B:90-4.
  21. Dias J, Braybrooke J. J Hand Surg 2006; 31(5): 514-521
  22. Summary of Product Characteristics July 2014 - názov produktu a SPC je určené iba osobám oprávneným predpisovať lieky a osobám oprávneným vydávať lieky a je dostupný na vyžiadanie u sponzora stránky
  23. Hurst LC et al. NEJM 2009; 361: 968-79
  24. Gilpin D et al. J Hand Surg. 2010;35A:2027–2038
  25. Diaz et al. Hand Clin. 2014; 33-38
  26. van Rijssen AL and Werker PMN. J Hand Surg Br2006; 31(5):498-501
  27. Foucher G et al. J Hand Surg 2003, 28B (5): 427-431
  28. van Rijssen AL et al. Plast Reconstr Surg 2012; 129(2): 469-477
  29. Badois FJ et al. Rev Rhum Ed Fr. 1993 30; 60(11): 808-13
  30. NICE guidelines. Radiation therapy for early Dupuytren's disease. November 2010
  31. Keilholz L et al. Int J Radiat Onco, Bio, Phys 1996; 36(4): 891-897
  32. Seegenschmiedt MH et al. Int J Radiat Onco, Bio, Phys 2001; 49(3): 785-798
  33. Rayan et al. Hand Clinics. 1999; 15(1):87-96